vineri, 25 mai 2018

O nouă sărbătoare în calendarul Bisericii Ortodoxe Române: Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului – „Îndrumătoarea”

Începând cu anul 2019 în calendarul Bisericii noastre va fi înscrisă o nouă sărbătoare: cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului – „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț.
Hotărârea a fost adoptată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a aprobat propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovineide înscriere în calendar, în ziua de 9 iulie, a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului.
De asemenea, în cadrul şedinţei sinodale de joi au fost aprobate textele slujbei, sinaxarului, troparului, condacului și acatistului cinstirii acestei Sfinte Icoane.
Icoana Maicii Domnului „Îndrumătoarea”

luni, 21 mai 2018

Sfintii Imparati Constantin si Elena

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai peSfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei birui). 

Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: "instinctu divinitatis" = "prin inspiratie divina", ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.

sâmbătă, 19 mai 2018

O minune uimitoare confirmată de medici: Cuvioasa Parascheva a înviat un bărbat

Sunt profesor pensionar. Îmi amintesc de tatăl meu, care după 18 luni de spitalizare din cauza cancerului de ficat, a ajuns în moarte clinică. Familia mea a fost chemată să-l ia acasă de urgenţă, cu câteva clipe înainte de a ajunge la morgă.

În timp ce tatăl meu era plâns de familie, în salon intră bunicul meu (socrul celui aflat între viaţă şi moarte), cu o bucată de vată sfinţită de la Cuvioasa Parascheva şi, fără să se jeneze de prezenţa doctoriţei, îl mângâie pe creștet, punând vata în buzunarul pijamalei, spunându-i că se va face bine şi că îl aşteaptă pe 8 septembrie la onomastica soacrei. Înainte de acest gest, m-a mustrat, fiindcă am cheltuit averea pe medi­camente, uitând-o pe Sfânta Parascheva „care te scoate din morţi”.

Apoi bunicul ne-a certat pe toţi, nonverbal, cu degetul arătător, după care ne-a iertat cu o invitaţie pe 8 septembrie şi s-a grăbit să nu piardă trenul. Uluiţi de gesturile, cuvintele şi mai ales de credinţa bunicului, toţi au meditat la faptul că bătrânului i s-a întâmplat ceva.

Dulciurile din comerț, bombă cu ceas pentru sănătate

Pentru sănătatea umană, dulciurile din comerț reprezintă un adevărat pericol, acestea având reacții adverse grave pe timp îndelungat. Pe lângă zahăr, acestea conțin diferite chimicale, E-uri, dar și alte substanțe menite să le facă mai gustoase, însă dăunătoare.
# Zahărul, dușmanul de toate zilele
Specialiștii avertizează că respectivele ingrediente nu se găsesc doar în dulciuri, ci și în alte produse de pe rafturile magazinelor. „În 2015, Ministerul Sănătății anunța cu ceva mai puțin de 1.000.000 de bolnavi de diabet în România, 73.000 cazuri diagnosticate doar în 2015, aşadar 200 bolnavi noi pe zi. Conform CNAS, între 2006 şi 2016, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet s-a dublat, iar costurile suportate de noi toți au crescut de 6 ori. Există o substanță al cărei consum duce la diabet, acnee, boli de inimă, depresie, infecții, alergii, boli digestive, cancer (în special de colon), carii dentare (5-10% din populație la începutul secolului XX, în prezent 95% din populație), obezitate, osteoporoză, slăbirea sistemului imunitar, anemie, tulburări hormonale, gastrită, rahitism, reducerea capacității de concentrare, hiperactivitate. Ai spune că această substanță e interzisă demult de către toate forurile interne şi internaționale. Ei bine, surpriză! Nici vorbă de aşa ceva. Este vorba de zahărul nostru cel de toate zilele, pe care nu-l găsim doar în bomboane, prăjituri, sucuri, ci ascuns şi în iaurt (2 lingurițe zahăr/100g), iaurt <> (4-6 lingurițe zahăr/100g), cereale (15 lingurițe de zahăr/250g), salata de varză de la fast-food (poate avea 5 lingurițe de zahăr/100g), sosul de spaghete, supele la conservă, ketch-up (poate avea 1 linguriță de zahăr într-o lingură de ketch-up), sosurile de maioneză, muştar, inclusiv în pâine şi carne procesată (mezeluri, parizer, salam, crenvurşti etc.). Industria mondială a zahărului totaliza 77,5 miliarde de dolari în 2012, conform BBC Research”, a declarat Oana Buciuman, technician nutriționist.

joi, 17 mai 2018

Locul de unde, conform Tradiției, Mântuitorul S-a înălțat la cer. Muntele Măslinilor, Ierusalim

Inaltarea Domnului

Inaltarea Domnului este praznuita la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din saptamana a VI-a, dupa Pasti. Este cunoscuta in popor si sub denumirea de Ispas. In aceasta zi crestinii se saluta cu "Hristos S-a inaltat!" si "Adevarat S-a inaltat!". IPS Bartolomeu Anania afirma ca noi folosim acest salut fie din nestiinta, fie din exces de evlavie, deoarece el nu este atestat de Biserica. Si marturiseste ca noi sarbatorim Pastile cu asertiunea "Hristos a inviat!", la care ni se raspunde cu confirmarea "Adevarat, a inviat!", pentru ca Invierea nu a avut martori, ea a fost receptata cu indoieli si necredinta. In vreme ce Inaltarea Domnului a avut martori, ea a fost o despartire izvoritoare de lumina, deoarece ucenicii s-au intors in Ierusalim "cu bucurie mare". Din acest motiv in cartile noastre de slujba nu exista o salutare similara cu aceea de la Sfintele Pasti.

Hristos S-a inaltat la cer de pe Muntele Maslinilor, in vazul Apostolilor si a doi ingeri. Ingerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca acestia sa nu se lase coplesiti de durerea despartirii.

luni, 14 mai 2018

14 mai, Ziua Sfintilor Inchisorilor

In aceasta luna, in ziua a paisprezecea, pomenirea sfintilor mucenici ce au patimit in temnitele comuniste din Romania.
Acesti sfinti mucenici s-au savarsit in temnitele comuniste din Romania intre anii 1945-1964, fiind chinuiti in multe feluri: cu foame, cu frig, cu batai, cu teroare continua, cu insulte si umiliri nenumarate si cu multe alte chinuri scornite de diavol si slugile lui pentru a le infrange credinta si a-i compromite. Unii de pe urma grelelor patimiri s-au imbolnavit, indoindu-li-se chinurile deoarece asistenta medicala era conditionata de compromitere.

vineri, 11 mai 2018

Stareţul Dionisie Ignat de la Colciu († 11 mai 2004)

Părintele Dionisie Ignat s-a născut la 22 septembrie 1909, în comuna Vorniceni din judeţul Botoşani, într-o familie de ţărani cu opt copii. La botez a primit numele Dumitru, fiind mezinul familiei. Tatăl său, Ioan, a fost un om foarte credincios, dar a murit când Dumitru avea doar un an şi ceva.
Din cauza condiţiilor vitrege din timpul Primului Război Mondial şi de mai apoi, tânărul Dumitru a absolvit doar patru clase primare, de fiecare dată fiind premiant, şi doi ani de şcoală profesională.

Virgiliu Gheorghe - Despre Duhovnicul Dionisie de la Colciu

joi, 10 mai 2018

Episcopia Devei: Părintele Arsenie Boca nu poate fi asumat ca o marcă înregistrată; vom apăra imaginea părintelui


Episcopia Devei şi Hunedoarei va milita pentru apărarea imaginii şi numelui părintelui Arsenie Boca, supranumit de credincioşi "Sfântul Ardealului", în condiţiile în care o firmă din Marea Britanie, reprezentată în România de către un arădean, susţine că ar deţine drepturile de proprietate asupra mărcii "Părintele Arsenie Boca".

Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, părintele Gabriel Miricescu, a declarat joi, pentru AGERPRES, că părintele Arsenie Boca este o personalitate duhovnicească şi nu poate fi asumat ca un brand, demersul firmei străine fiind catalogat ca o chestiune "total deplasată".

sâmbătă, 5 mai 2018

Viața și pătimirea Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, făcătorul de minuni

Sfântul Efrem cel Nou, numit mare mucenic şi tămăduitor, s-a născut pe 14 septembrie anul 1384 în ziua prăznuirii Înălţării Sfintei Cruci, în oraşul Tricala din Grecia. La botez copilul a primit numele de Constantin. Rămânând orfan de mic, sfântul a fost neîncetat mângâiat de harul lui Dumnezeu. Tatăl său trecând la cele veşnice, sfântul a rămas în grija mamei sale împreună cu alţi şase fraţi. Constantin a plecat de acasă pentru a nu fi înrolat cu forţa în armata otomană, care din anul 1393 stăpânea această regiune. 

La vârsta de 14 ani a intrat ca monah în Mănăstirea Buna Vestire, zidită pe locul numit Colina Neprihăniţilor, Nea Makri, undeva în Attica, Grecia. Pe atunci peninsula grecească Attica nu era încă sub ocupaţie otomană. În mănăstirea de pe Muntele Amomon, lângă Nea Makri, vreme de peste 27 de ani, Sfântul Efrem cel Nou l-a urmat pe Hristos întru toate, atât în vieţuire curată, cât şi în pătimire. După o vreme, sfântul a fost hirotonit preot ieromonah. În anul 1416 otomanii au ocupat Peninsula Attica, iar în anul 1424 au atacat mănăstirea, omorând pe călugări, în afară de Sfântul Efrem cel Nou, care nu se afla în mănăstire, ci într-o peşteră din apropiere în care obişnuia să se nevoiască. Mănăstirea a fost aproape distrusă fiind pângărită şi jefuită, iar călugării decapitaţi. Peste un an otomanii au atacat din nou mănăstirea, prinzându-l şi pe Sfântul Efrem. În ziua de 14 septembrie 1425, dată la care Sfântul împlinea 41 de ani, a fost luat rob de turci. Înălţarea Sfintei Cruci care se prăznuia în acea zi a coincis cu urcarea Sfântului Efrem cel Nou pe crucea pătimirilor.

Mitropolitul Ierótheos Vlachos despre Sfantul Paisie Aghioritul: "Este un Stareț contemporan al tuturor, universal"

„Cum aș putea să exprim în câteva cuvinte ce mi-a dăruit acest om sfânt? Singurul lucru pe care îl pot spune este că în preajma sa simțeam că Dumnezeu este viu, iar fericitul Stareț era un «organism viu». Așa cum viața biologică se transmite din generație în generație prin organisme vii, nu moarte, tot astfel și viața duhovnicească se transmite de la o generație la alta prin organisme vii, precum Sfântul Paisie. 

A fost un teolog empiric, trăitor, un mare sfânt al Bisericii noastre, deși nu a studiat teologia la școli înalte. Se distingea printr-o minunată simplitate, în care întrezăreai o adâncă maturitate duhovnicească. Spunea cuvinte dintre cele mai simple, de multe ori pline de umor, care aveau o putere uimitoare. Cuvântul său cădea în sufletul fiecărui om asemenea fulgilor de nea care se aștern pe pământ lin, dănțuind. Îmbracă totul în alb și pătrund adânc în lăuntrul de ape al pământului. Cuvântul său pătrundea, așadar, în chip simplu, în inima oamenilor. 

Și înainte și după canonizarea sa, viața și învățătura Sfântului Paisie au avut și au o înrâurire asupra întregii lumi. Aș putea spune că este un Stareț contemporan al tuturor, universal”. 

† Ierótheos, 
Mitropolit al Nafpaktosului

Din cartea recent aparuta intitulata "Sfântul Paisie Aghioritul"

40 de Liturghii „pentru odihna” sufletului

Bătrânul Daniel Atonitul (1929), iluminatul isihast din Catunachea, are notat în manuscrisele lui și următoarea întâmplare care a avut loc în Smirni și patria lui (1896).
Un oarecare creștin evlavios a chemat în ultimele zile ale vieţii sale pe părintele Dimitrie, duhovnicul lui, și i-a spus:
-    Eu astăzi mor! Spune-mi, te rog, ce trebuie să fac în acest timp.
Preotul, cunoscându-i viaţa și pregătirea lui tainică i-a propus aceasta:
-    Dă poruncă să-ţi facă după moarte, în fiecare zi, 40 de Liturghii într-un paraclis.
Așa s-a și întâmplat. Domnul Dimitrie (acesta era numele celui care urma să moară) a lăsat poruncă fiului său, Gheorghe, să facă, după adormirea sa, 40 de Liturghii. Iar acela, ascultând ultima dorinţă a tatălui său, a rugat pe părintele Dimitrie să facă aceste Liturghii. Smeritul levit a primit să facă cele 40 de Liturghii, pe care el însuși sfătuise pe răposat și s-a retras pentru tot acest timp la Paraclisul Sfinţilor Apostoli. Cele 39 de Litrughii s-au săvârșit fără întrerupere. Ultima, cea de-a 40-a, trebuia să se facă într-o duminică, însă sâmbătă seara, având o puternică durere de dinţi, preotul Dimitrie a fost nevoit să se întoarcă acasă. Preoteasa lui l-a sfătuit să scoată dintele, dar acesta a refuzat deoarece în ziua următoare trebuia să săvârșească ultima Liturghie din cele 40 ca total. La miezul nopţii, durerea a devenit insuportabilă și până la urmă a fost nevoit să scoată dintele. Dar datorită acestei intervenţii stomatologice, a amânat ultima Liturghie pentru ziua de luni.
Între timp, în după-amiaza sâmbetei, Gheorghe, fiul răposatului Dimitrie, a pregătit câţiva bani pentru efortul preotului, cu scopul de a-i oferi în ziua următoare. La miezul nopţii s-a trezit să se roage. S-a ridicat din pat și a început a-și aminti de bunătatea, calităţile și cuvintele pline de înţelepciune ale tatălui său. La un moment dat i-a trecut prin minte următorul gând: „Așadar, sunt folositoare cele 40 de Liturghii care se fac pentru sufletul unui adormit sau le-a impus biserica pentru mângâierea celor vii?”.

joi, 3 mai 2018

Sfantul Porfirie Kafsokalivitul: Puterea sfinţilor este foarte mare

Vorbind odată despre sfinţenie, mi-a spus:

– Există trei grade ale sfinţeniei. Pe treapta mai de jos se află sfântul care, după ce se roagă un sfert de oră, este vizitat de harul sfânt. La sfinţii mai avansaţi, harul vine imediat ce ridică mâinile spre rugăciune; şi mai există o categorie de sfinţi – cei deasupra cărora harul sălăşluieşte în permanenţă.
Vorbindu-mi altădată despre sfinţenie, mi-a spus că sfântul este acela care nu face păcate şi se roagă zi şi noapte cu mâinile ridicate spre Dumnezeu, putând să influenţeze anumite situaţii în mod radical. 

Ca să înţeleg mai bine, mi-a dat următorul exemplu:

marți, 1 mai 2018

TAINA DUMNEZEIEȘTII EUHARISTII

Αrhim. Efrem Filotheitul

Hristos Și-a sfârșit viața aceasta și a plecat de pe pământ la vârsta de 33 ani, prin moarte pe Cruce. A predat însă Apostolilor Săi dumnezeiasca Taină a Euharistiei în vremea Cinei celei de Taină. Ne-a lăsat adică, în afară de prezența Sa, care este vie întru noi, ne-a lăsat Trupul și Sângele Său ca hrană duhovnicească.

Sângele Său pururea se varsă din belșug pe fiecare Sfântă Masă. Acolo Hristos jertfit nu numai că iartă păcatele oamenilor, dar se face și mâncare și băutură pentru fiecare credincios, care se învrednicește de Dumnezeiasca Împărtășire. Atât de mare este Purtarea Lui de grijă pentru noi, că nu numai cât a fost pe pământ, dar și când a plecat cu Trupul din această viață, ne-a lăsat Taina Dumnezeieștii Euharistii, ca să se împărtășească cu El cei ce cred într-Însul, ucenicii Săi, și să trăiască și ei viața Lui.